Istoric Mărţişorul

         Ansamblul folcloric studenţesc “Mărţişorul” se înfiinţează în anul 1957 în cadrul Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca. Acest grup format din studenţii de la toate universităţiile din oraş începea să pună bazele unui viitor ansamblu studenţesc de renume în rândul grupurilor studenţeşti de folclor din ţară. Văzut iniţial cu scepticism şi fără un viitor prea îndelungat, “Mărţişorul” reuseşte în doar câţiva ani de la “naştere” să fie premiat şi recunoscut la cel mai înalt nivel.

       Începutul “Mărţişorului” a fost într-o sală a Casei Universitarilor, prin luna februarie a anului 1957, deoarece nu erau încă finalizate lucrările la Casa de Cultură a Studenţilor. Laurenţiu Hodorog, directorul fondator al acestui ansamblu şi primul director al Casei de Cultură a Studenţilor hotărăşte ca primul “copil” al acestui loc destinat studenţilor să fie un grup de folclor. Apar primii instrumentişti din rândul studenţilor Academiei de Muzică Gheorghe Dima, alături de ei şi primii solişti. Dansatorii fondatori au fost câţiva proaspeţi absolvenţi ai Liceului de Coregrafie din Cluj şi alţi tineri studenţi iubitori de folclor.

Laurenţiu Horodog scria în una din multele dumnealui cărţi destinate “Mărţişorului” că acesta a luat naştere nu dintr-o decizie oficială sau în urma unui plan de acţiuni, ci firesc, ca orice faptă bună.

Primele dansuri şi cântece din vastul repectoriu al “Mărţişorului” au fost cele din zona Ardealului, dar pe parcurs repertoriul a fost îmbogăţit de către coregrafii şi dirijorii ansamblului, în prezent existând dansuri şi momente foclorice din toate zonele ţării.

În anul 1960, odată cu darea în folosinţă a Casei de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca, pentru “Mărţişorul” începe drumul spre ceea ce este în prezent - unul din ansamblurile studenţesti de elită ale foclorului românesc. Încă de pe atunci se simţea începutul unei relaţii strânse bazate pe respect, pasiune,muncă şi dăruire care au făcut ca “Mărţişorul” să fie pentru noi, mărţişorenii, o mare familie şi din Casa de Cultură - un spaţiu la fel de drag ca şi propria casă .

Prima participare a “Mărţişorului” la evenimente foclorice a fost chiar în anul în care acesta s-a înfiinţat. La sfărşitul anului universitar 1956-1957, în Bucureşti s-a organizat un spectacol la care au participat studenţi din întreaga ţară, Clujul fiind reprezentat de proaspătul ansamblu - “Mărţişorul”.

Prima participare internaţională vine la scurt timp după ce “Mărţişorul” îşi va muta activitatea în Casa de Cultură a Studenţilor. Turneul de debut în care mărţişoreni au reprezentat România prin frumuseţea cântecului, dansului şi portului popular a fost în actuala Federaţie Rusă, la acea vreme URSS. În cei peste 50 de ani de activitate, “Mărţişorul” a dus foclorul românesc pe toate meridianele lumii, din Europa până în Statele Unite, din Asia până în America Latină, “Mărţişorul” a susţinut spectacole şi a legat prietenii cu studenţii din lumea întreagă.

Un moment cheie în istoria “Mărţişorului” a fost venirea Maestrului Dumitru Fărcaş la ansamblu. Acest lucru se întâmpla în toamna anului 1961, când proaspătul student Dumitru Fărcaş a venit la una din repeţitiile ansamblului şi a devenit membru al orchestrei. Laurenţiu Hodorog îl numeşte steaua norocoasă a “Mărţişorului”, deoarece alături de Dumitru Fărcaş, ansamblul va cunoaşte un succes grandios şi va deveni un nume tot mai sonor în rândurile ansamblurilor din ţară.

Prima din numeroasele apariţii tv ale ansamblului are loc în decembrie 1965, la Televiziunea Română. “Mărţişorul” a susţinut atunci un spectacol amplu, plin de cântece interpretate de tinerii solişti ai ansamblului şi de dansuri din zona Ardealului, Banatului şi Moldovei.

În 1966 “Ansamblul de cântece şi dansuri al Casei de Cultură” capătă numele de “Mărţişorul” într-o deplasare la o tabără studenţească din zona Mureşului. Faptul că ansamblul a fost înfiinţat în luna martie a anului 1957 şi pentru că la 1 martie întreaga natură renaşte au fost motivele pentru care a fost ales acest nume.

Între anii ’60 -’90, coregrafii şi dirijorii ansamblului au îmbogăţit repertoriul cu dansuri şi cântece din zona Mureş, Bihor, Valea Someşului, dansuri fecioreşti din zona Clujului şi dansul fetelor din Crihalma, dansuri olteneşti, dansuri din zona Făgăraşului şi alte numeroase zone etnografice, momentele de obiceiuri tradiţionale de la clacă, de la nuntă, momente specifice la seceriş sau la plecarea bărbaţilor în cătănie, colinde şi obiceiuri de Crăciun, făcând ca spectacolele “Mărţişorului” să cuprindă momente autentice din folclorul românesc dintre cele mai diverse şi mai frumoase.

Cu Dumitru Fărcaş la conducerea orchestrei, în anul 1972 “Mărţişorul” primeşte trei premii deosebit de importante pentru activitatea artistică, toate în cadrul unui festival concurs de la Dijon(Franţa). Este vorba despre Ciorchinele de Aur, Colierul de Bronz şi Discul de Aur .

În anul 1977, la conducerea orchestrei “Mărţişorul” este numit Dorel Rohian, acordeonist şi dirijor şi în prezent al orchestrei. După predarea ştafetei orchestrei, Maestrul Dumitru Fărcaş este numit director artistic al ansamblului.

Şi la cârma dansatorilor, după mai mulţi coregrafi de excepţie este numit Ioan Cocian în anul 1985. Graţie exigenţei şi profesionalismului lor, cei trei mentori transmit mărţişorenilor pasiunea pentru frumuseţea şi măiestria artistică în interpretarea folclorului românesc autentic. Repertoriul spectacolelor muzicale şi coregrafice păstrează zestrea de cântece, jocuri, piese muzicale, tablouri coregrafice, ce a garantat timp de jumătate de secol prestigiul ansamblului.

Prin spectacolele sale „Mărţişorul” contribuie şi pe mai departe la conservarea şi valorificarea tradiţiei folclorice româneşti. De-a lungul istoriei celor peste 50 de ani de activitate ai ansamblului, mii şi mii de studenţi clujeni şi-au împletit destinele cu puternicele rădăcini ale neamului nostru.

„Mărţişorul” reprezintă emblema generaţiilor de studenţi care, la cea mai frumoasă vârstă a vieţii, au ştiut să dăruiască artei populare româneşti dragostea şi elanul lor incomensurabil şi să se consacre nobilei cauze a promovării tradiţiilor folclorice româneşti pe toate meridianele lumii”

„ Am fost student la Cluj, dar mai ales mărţişorean. ”

Laurenţiu Horodog.